În calendarul popular, ziua de 1 mai are o semnificație aparte: ea este o zi de bucurie pentru întreaga familie, care lasă toate treburile la o parte și petrece la iarbă cu carne friptă de miel și vin roșu pelin, bun pentru înnoirea și subțierea sângelui. De aceea, i se mai spune și Ziua Pelinului sau Ziua Bețivilor. Totodată, această zi se mai numește și Arminden, în amintirea Sfântului Irimia, prăznuit acum.
Arminden se numește și ramura verde de fag, stejar sau salcie care se punea la poartă sau în fața casei, în satele din Banat și Transilvania. Armindenul era lăsat să se usuce acolo unde a fost pus. Se scoatea atunci când se făcea prima dată pâine din grâul nou, pentru a se aprinde cu el cuptorul.
Se spune că cine nu sărbătorește această zi așa cum cere datina, la iarbă verde, se îmbolnăvește și zace un an.
În acest răstimp, de petrecere, pământul se odihnește, la fel și vitele folosite la muncile agricole. Mai mult, în satul tradițional, acestea erau lăsate să stea în voie. Nu trebuiau să fie înjugate și nici măcar coarnele nu trebuia să le fie atinse, pentru că încălcarea acestei interdicții ar fi dus la îmbolnăvirea și pierderea lor.
Dacă Armindenul cădea într-o zi post (miercuri sau vineri), țăranul român nu îl sărbătorea. Însă dacă se nimerea să pice în Săptămâna Luminată, așa cum se întâmplă și în acest an, interdicția era ridicată.
De Armindean, înainte de a răsări soarele, se zice că e bine să te speli pe mâini și pe față cu roua care a căzut peste flori și buruieni. În această zi se culege și pelinul de leac, folosit ca remediu pentru malarie, dureri de stomac, boli de ochi și umflături.
