Sărbătorirea a celor 40 de mucenici din Sevastia, sunt cinstiți, în fiecare an, la data de 9 martie. În această zi, creștinii ortodocși își amintesc de celebrii Mucenici, Măcinici, Moșii de Mărțișor sau Sfințișorii. Se spune că ei au legătură cu o mulțime de evenimente legate de primăvară.
„Pentru a-i celebra așa cum se cuvine pe cei 40 de mucenici, femeile din satul tradițional făceau colăcei din grâu curat, pe care îi ungeau cu miere și pe care presărau miez de nucă. Ei aveau formă de porumbel, albină sau păpușă și se dădeau de pomană pentru cei 40 de sfinți, dar și pentru sufletul celor răposați din familie. Acești colăcei se numeau sfințișori (Bucovina și Moldova), sânți sau sâmți (Banat) și măcinici, mucenici, bradoși, brăduleți sau brânduși (Muntenia).
Tot de Mucenici era obiceiul să se facă un bradoș mai mare, cu formă de om, căruia i se făceau urechi, nas și gură, dar nu și ochi, și care se numea «Uitata». Acesta se împărțea pentru sufletul morților pe care gospodinele uitaseră să le pomenească în timpul anului. De asemenea, de Mucenici se împărțeau 40 de pahare de vin sau rachiu, câte unul pentru fiecare sfânt”, a declarat directorul instituției de cultură, Maria Magiru.
De asemenea, la data de 9 martie se scoteau plugurile la câmp și se trăgeau primele brazde. Cei bătrâni mergeau la vie, tăiau trei mlădițe de vie de la un butuc pe care apoi îl udau cu vin, pentru ca vița-de-vie să dea rod bogat în anul în curs. În plus, de 9 martie, se zice că încep să vină cocostârcii și berzele. Tot acum broaștele încep a cânta și puii de corb încep să zboare din cuiburi.
Pe vremuri, în ziua de Mucenici nu se lucra, iar femeile nu aveau voie să toarcă, să țeasă sau să spele, pentru a fi ferite de boli și de primejdii.
În tradiția populară se spune că așa cum va fi vremea de Mucenici așa va fi toată primăvară, iar dacă în această zi va ploua, va ploua și de Paște.
