Dr. Roxana Viașu, specialist în obstetrică-ginecologie, doctor în ştiinţe medicale: „Infecția cu HPV reprezintă primul pas către cancerul de col uterin”

Principalul factor etiologic al cancerului de col uterin este infecția persistentă cu tulpini de risc înalt ale virusul Papilloma uman (HPV), afrimă dr . Roxana Viașu, specialist în obstetrică-ginecologie, doctor în ştiinţe medicale.

HPV, detectat prin tehnologie moleculară, este prezent în aproximativ 90% din cancerele invazive ale colului uterin şi leziunile lor precursoare.

Pentru a putea progresa către o leziune neoplazică, infecţia HPV trebuie să aibă un caracter persistent. În țările cu incidență crescută a cancerului de col uterin, prevalența infecției cronice cu HPV este între 10-20%, pe când în țările cu incidență scăzută doar 5-10%.

Papilomavirusul uman este un agent patogen transmis pe cale sexuală, care cauzează boală anogenitala și orofaringeana, atât la bărbați cât și la femei.Infecția cu virusul papiloma uman este o infecție virală care determina leziuni ale pielii sau mucoaselor în diferite părți ale organismului uman și se transmite prin contact sexual sau alt tip de contact intim direct ce implică contact al pielii, prin atingerea acesteia din regiunea contaminate. Infectarea prin contact sexual se produce chiar dacă nu este contact penetrant. Se produce astfel infectarea colului uterin, a tegumentului din zona genitală externă, sau alte regiuni expuse contactului direct cu pielea persoanei infectate. Se consideră că orice persoană activă sexual este expusă riscului de infectare, iar folosirea prezervativului  oferă o protecție doar parțială.

În cazul femeilor însărcinate infectate cu HPV care a determinat apariția de condiloame în regiunea organelor genitale, este foarte posibil că infecția să se transmită la copil.

Că factori de risc în contactarea acestei infecții putem enumeră:

• Numărul partenerilor sexuali- cu cât numărul partenerilor sexuali este mai mare, cu atât probabilitatea de a contacta o infecție HPV este mai mare. De asemenea, riscul de infectare crește considerabil și pentru o persoană cu un singur partener, care are la rândul sau mai mulți parteneri sexuali.

• Vârstă –  Verucile (negii) genitali apar de regulă la adolescenți și la persoane adulte tinere.
• Sistem imun slăbit – sistemul imun joacă un rol esențial în lupta organismului în vindecarea acestei afecțiuni a aparatului genital
• Leziuni ale pielii – micile leziuni, zgârieturi, răni localizate la  suprafață pielii expun mai mult la contactarea acestei infecții.
• Contactul personal – atingerea leziunilor (negilor) sau atingerea suprafețelor care au fost în contact cu leziuni determinate de infecția cu HPV fără a purta protecție (de exemplu atingerea prosoapelor folosite de persoane cu negi, piscine sau bazine de înot) crește riscul de infectare cu virusul papilloma uman.

De cele mai multe ori, infecția cu HPV nu determina semne și simptome., considerându-se că până la trei sferturi dintre femeile active sexual se pot infectă la un moment dat cu HPV, însă infecția poate fi învinsă de un bun sistem imunitar.

Dintre tulpinile de HPV cunoscute, aproximativ 40 de tipuri se localizează în general în zona organelor genitale, iar dintre acestea aproximativ 16 tulpini sunt considerate de risc înalt  în apariția cancerului genital.  Genotipurile cu risc crescut 16 și 18 cauzează aproximativ 70% din totalul cancerelor de col din întreagă lume, iar tipurile 31, 33, 45, 52 și 58 cauzează un alt procent de 20%. Tipurile 16 și 18 ale HPV cauzează aproximativ 90% din cancerele anale și un procent semnificativ în cancerele orofaringiene, vulvare, vaginale sau peniene. Tulpină 6 și 11 cauzează aproximativ 90% din condiloamele anogenitale.   În situația existenței leziunilor vizibile la nivelul pielii sau mucoaselor, de obicei medicul pune diagnosticul pe baza examinării clinice si după caz, se  recomandă efectuarea unui test Babeș-Papanicolau, genotipare HPV,și/sau o colposcopie.

Pentru efectuarea testului Babeș-Papanicolau, că și pentru depistarea infecției HPV- analiză denumită-  genotipare HPV, medicul ginecolog recoltează o mostră de secreție de la nivelul colului uterin, care va fi examinată microscopic în laborator în vederea depistării eventualelor modificări celulare.

Există posibilitatea că recoltarea să se facă o singură dată pentru ambele teste, atât pentru testul Babeș-Papanicolau, cât și pentru testul HPV.

Din experiență mea ca medic ginecolog, ca măsuri de preventive și depistare timpurie a acestei infecții recomand:

• Practicarea sexului protejat. Utilizarea prezervativului la contactul sexual poate să reducă, dar nu să prevină complet transmiterea HPV. Prezervativul nu acoperă toată zona genitală, de aceea nu oferă protecție de 100%.
• Evitarea contactului sexual în situația prezenței condiloamelor în zona genitală. Dacă suferi de vegetații veneriene nu ar trebui să ai contact sexual până când negii nu sunt eliminați. În acest fel scade riscul transmiterii.
• Limitarea numărului de parteneri sexuali
• Păstrarea unei alimentații sănătoase pentru a avea o bună funcționare a sistemului imunitar ce poate lupta pentru vindecarea acestei infecții
• Efectuarea periodică a testării Babeș-Papanicolau pentru a se depista din timp apariția diplaziilor de col uterin.
• Imunizarea împotriva HPV – previne infecția cu anumite genotipuri cu risc crescut, ceea ce duce la o scădere a riscului de cancer de col uterin prin vaccinare.

Vaccinarea împotriva HPV

Infecția cu tulpini HPV înalt oncogene poate fi evitată, prin vaccinare, de preferat înainte că persoană să își înceapă viață sexuală și să fie infectată.

Te poți proteja de infectarea cu HPV optând pentru unul dintre vaccinurile existente pe piață din România. Există vaccinuri care protejează doar pentru tulpinile de virus înalt oncogene, dar și vaccinuri care protejează de infecția cu tulpini HPV care determina veruci. Vaccinarea este indicată atât la fete și femei, cât și băieți și bărbați începând de la vârstă de 9 ani și până la 26 de ani.Vaccinarea împotriva HPV constă într-o serie de trei administrări injectabile intramuscular. A două doză se administrează la două luni după prima doză, iar a treia doză – la șase luni față de prima doză, însă acest vaccin nu va rată o infecție deja existența, ci va oferi protecție pentru viitoare posibile infectari cu tulpini HPV. În articolul următor voi vorbi în amănunt despre metodele de prevenție prin vaccinarea HPV. Până atunci, aveți grijă de sănătatea dumneavoastră, pentru că sănătatea e mai bună decât toate!

www.ortogynmedical.ro