Președintele APC, conf. univ. dr. Costel Stanciu: „Sute de mii de familii din mediul rural, din cele 19 judeţe cu focare de pestă porcină africană, nu-şi pot vinde porcii crescuţi în sistem tradiţional, din cauza restricţiilor impuse de ANSVSA”
„19 judeţe sunt în carantină, iar porcii din gospodăriile ţărăneşti pot fi sacrificaţi numai pentru consum familial!
65.851 de porci au fost îngropaţi din cele 8.839 de gospodării ale populaţiei!
298.167 de porci din cele 15 ferme de creştere a porcilor au fost îngropaţi!
89% din porcii crescuţi în judeţul Tulcea au fost îngropaţi!
83% din porcii crescuţi în judeţul Brăila au fost îngropaţi!
250 milioane lei despăgubiri plătite crescătoriilor de porci!
29 milioane kg carne de porc îngropată din cauza pestei porcine africane!
România a pierdut statutul de ţară liberă de pestă porcină şi nu mai poate exporta carne de porc timp de 3 ani!
România a primit 34 milioane euro din partea Comisiei Europene pentru luarea măsurilor de urgenţă privind combaterea pestei porcine africane!”
Dat fiind apropierea Sărbătorilor şi ţinând cont de tradiţia gastronomică pe care o respectă românii – consumul cărnii de porc în numeroasele combinaţii cu care ne-am obişnuit – Asociaţia Pro Consumatori, organizaţie de utilitate publică, a trimis în data de 10 decembrie 2018, o listă de 6 întrebări celor 20 de Direcţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din judeţele Tulcea, Constanţa, Bihor, Satu Mare, Brăila, Ialomiţa, Sălaj, Galaţi, Călăraşi, Ilfov, Buzău, Giurgiu, Dâmboviţa, Teleorman, Maramureş, Vrancea, Dolj, Argeş, Olt şi Bucureşti. Acestea sunt, în fapt, cele 19 judeţe şi Bucureşti afectate de pesta porcină (500.000 de porci), care se află, în prezent, în carantină.
Redăm, în continuare, întrebările:
1. În ce condiții se poate achiziționa carne de porc din gospodăriile țărănești aflate în județele cu focare de pestă porcină?
2. Localnicii care nu și-au înregistrat porcii la medicul veterinar arondat localității respective, primesc documente necesare comercializării cărnii provenită din sacrificarea acestora, în altă localitate din alt județ?
3. Cei care cumpără carne de porc din gospodăriile țărănești au nevoie de anumite documente pentru a o transporta în altă localitate din alt județ?
4. Este permisă comercializarea porcilor vii, neînregistraţi la circumscripţia sanitară veterinară, în târgurile de animale din județ?
5. Este permisă comercializarea porcilor vii, înregistrați la circumscripția sanitară veterinară, în târgurile de animale din județ?
6. Ce documente sanitar veterinare sunt necesare pentru vânzarea porcilor vii?
Iată şi răspunsurile!
La aceste întrebări au reuşit să răspundă doar 6 Direcţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, respectiv din Bucureşti, Călăraşi, Brăila, Vrancea, Satu-Mare şi Sălaj. Răspunsurile sunt următoarele:
„- Sacrificarea porcilor din gospodariile populaţiei situate în cele 19 judeţe este permisă doar pentru consum familial.
– Este interzis comerţul cu carnea de porc, comerţul cu produsele sau preparatele obţinute din carne de porc care provin din gospodăriile populaţiei situate în cele 19 judeţe.
– Este interzis transportul de porci vii, carne proaspătă sau preparate din carne de porc, având ca destinaţie consumul propriu, provenite din gospodăriile populaţiei situate în cele 19 judeţe aflate în carantină din cauza pestei porcine africane.
– Este interzisă comercializarea porcilor vii în târgurile de animale din cele 19 judeţe afectate de pestă porcină africană.
– În celelalte judeţe ale ţării, în care nu există focare de pestă porcină, transportul porcilor vii în vederea comercializării se poate realiza doar dacă aceştia sunt înregistraţi (crotaliaţi) în Baza naţională de date, iar pentru fiecare animal există certificat sanitar veterinar de sănătate şi document de mişcare eliberate de către medicul veterinar din circumscripţia sanitară veterinară din localitatea de origine.
– Pentru porcii sacrificaţi în gospodăriile populaţiei, pentru a preveni apariţia toxiinfecţiilor alimentare precum şi răspândirea pestei porcine africane, proprietarii animalelor au obligaţia de a solicita medicului veterinar următoarele:
Verificarea stării de sănătate a animalului înainte de sacrificare;
Asomarea porcului înaintea sacrificării pentru a scuti animalul de suferinţă;
Prelevarea după sacrificare a probelor pentru efectuarea examenului trichineloscopic. Costul acestei analize este de 10,71 lei prin metoda trichineloscopică sau de 55,93 lei prin metoda digestiei artificiale.
– Nerespectarea restricţiilor referitoare la vânzarea porcilor sau a cărnii de porc din gospodăriile populaţiei situate în cele 19 judeţe, se pedepseşte cu amenzi cuprinse între 3.000 lei şi 5.000 lei, şi confiscarea porcilor şi a cărnii de porc/preparatelor din carne de porc pentru care nu există documente privind trasabilitatea acestora”, arată sursa citată.
Ce este de făcut?
Felul în care au reacţionat autorităţile în faţa acestei cumplite epidemii nu este printre cele mai eficiente. „Pesta porcină a adus foametea în România, mii de familii din mediul rural au fost lipsite de hrană prin confiscarea porcilor în vederea uciderii preventive a acestora! Plata despăgubirilor pentru animalele ucise şi incinerate/ îngropate se face la valoarea de piaţă stabilită de către o comisie, în termen de 90 de zile de la uciderea animalului! Proprietarii de porci din gospodăriile ţărăneşti riscă amenzi cuprinse între 3.000 lei şi 6.000 lei, dacă nu declară animalele bolnave la medicul veterinar în termen de 48 de ore!
Unii reprezentanți ai asociaţiilor profesionale din industria alimentară solicită interzicerea creșterii porcului în gospodăriile țărănești pe motiv că țăranii sunt responsabili de răspândirea virusului pestei porcine africane! Cozile de topor vor să îngroape țăranul român! Acțiunea pesta porcină e cu bătaie lungă!Falimentarea crescătorilor de porci va duce la falimentul în aval și în amonte al multor societăți comerciale (producători şi distribuitori de cereale, mici transportatori, unităţi de abatorizare, mici unităţi locale de producţie preparate din carne de porc, unităţi comerciale de desfacere etc.)
ANSVSA cheltuie zeci de milioane de lei pe soluţii de dezinfecţie, care nu au niciun efect în privinţa stopării răspândirii virusului pestei porcine africane, fapt care reiese foarte clar din modul în care evoluează răspândirea acestui virus. Aceşti bani ar trebui să ajungă la ţărani sub formă de despăgubiri acordate la valoarea de piaţă din momentul confiscării animalului şi plătite în cel mult 7 zile de la momentul la care s-a realizat confiscarea animalelor!
Bilanţul crizei generate de pesta porcină africană este unul care creează îngrijorare pentru APC, 364.018 de porci ucisi şi îngropaţi, doar 5% dintre acestia au fost diagnosticati cu pesta porcină africană!”, arată, în continuare, APC.
„Sute demii de familii din mediul rural, din cele 19 judeţe cu focare de pestă porcină africană, nu-şi pot vinde porcii crescuţi în sistem tradiţional, din cauza restricţiilor impuse de ANSVSA. Restricţiile impuse de DSVSA-urile judeţene nu le vor permite acelor familii să obţină banii necesari cumpărării altor bunuri absolut necesare în perioada sărbătorilor de iarnă. Totodată, distrugerea unor exploataţii comerciale cu efective mari de porci a provocat pierderi însemnate în aval şi în amonte de acestea prin falimentarea societăţilor comerciale care au avut legături economice cu acestea, adică producătorii de furaje, unităţile de abatorizare, micile afaceri cu produse tradiţionale, micile magazine în care se realiza comercializarea acestor preparate tradiţionale etc.”, a concluzionatpreședintele APC, conf. univ. dr. Costel Stanciu.
