Potrivit legislației în vigoare, sunt considerate stagii de cotizare cele mai multe dintre concediile de care beneficiază salariații. Există însă perioade care nu sunt luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie.

Stagiul de cotizare reprezintă perioadele muncite pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum și cele pentru care asigurații cu contract de asigurare socială au datorat și plătit contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

Atâta timp cât se lucrează cu contract de muncă și, prin urmare, se datorează obligatoriu contribuții, se cotizează automat pentru pensie, iar asta chiar dacă angajatorul nu a virat contribuțiile la stat. Inclusiv pe perioadele în care salariații se află în anumite concedii vorbim de stagiu de cotizare și, prin urmare, de vechime în muncă pentru stabilirea dreptului la pensie.

Dar, ”absențele nemotivate și concediile fără plată se scad din vechimea din muncă”, scrie în Codul muncii. Altfel spus, respectivele perioade nu se iau în considerare când se calculează vechimea în muncă.

În rest, toate celelalte concedii, de la cel legal de odihnă (cel puțin 20 de zile lucrătoare pe an) și cel pentru incapacitate temporară de muncă, la concediile care pot fi solicitate de părinți pentru nașterea, creșterea și îngrijirea copiilor constituie vechime în muncă.

Articolul precedentElevii de clasa a VIII-a vor susține simularea în martie
Articolul următorReţea de prostituţie din Italia, destructurată. Fetele, majoritatea românce