Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în jos prognozele pentru România, anticipând o contracție economică de 0,5% în 2026 și o inflație medie de 8,2%, conform estimărilor publicate recent.
Economia României ar urma să se contracte cu 0,5% în acest an, potrivit noilor previziuni ale FMI. Această estimare contrazice prognoza anterioară a instituției din primăvară, care indica o creștere de 0,7%, și se aliniază cu evaluările recente ale Băncii Mondiale privind evoluția negativă a activității economice.
Pentru anul următor, FMI anticipează o revenire modestă, cu un avans de 2,2% al produsului intern brut. Valoarea este inferioară prognozei anterioare de 2,5%, reflectând îngrijorările legate de ritmul redresării și efectele persistente ale dezechilibrelor interne și externe.
Presiunea asupra prețurilor va rămâne ridicată. FMI estimează o inflație medie de 8,2% în 2026, peste nivelul de 7,8% prognozat anterior. Pentru 2027, rata inflației ar urma să scadă la 4,1%, comparativ cu estimarea precedentă de 3,9%.
Piața muncii înregistrează, de asemenea, o deteriorare. Rata șomajului va urca la 6,5% în 2026, depășind atât nivelul de 6,1% înregistrat în 2025, cât și prognoza anterioară a FMI de 6%. Această creștere indică o răcire a activității economice și a investițiilor.
Deficitul de cont curent va ajunge la 7% din PIB în acest an, peste prognoza precedentă de 6,8%. În 2027, deficitul ar urma să se reducă ușor, până la 6,7% din PIB. Indicatorul este monitorizat de investitori și agențiile de rating, deoarece reflectă diferența dintre consumul și producția economiei.
Contextul global
La nivel internațional, FMI a menținut prognoza de creștere economică pentru 2026 la 3,1%, estimând o accelerare la 3,4% în 2027. Instituția subliniază că stabilitatea aparentă a economiei mondiale ascunde diferențe tot mai mari între state.
Investițiile în inteligența artificială și infrastructura asociată susțin activitatea economică în anumite regiuni, în timp ce conflictele geopolitice afectează perspectivele altor economii. FMI avertizează că tensiunile din Orientul Mijlociu, războaiele și disputele comerciale alimentează volatilitatea piețelor și mențin presiuni asupra prețurilor la energie.
Instituția consideră incert dacă actualul boom investițional în inteligența artificială se va transforma pe termen lung într-un plus semnificativ de productivitate pentru economia globală.
