Pirahna de Giurgiu. Peștele care a invadat Dunărea

Dunărea și canalele care duc la fluviu sunt luate cu asalt de o specie de pesti care ar putea distruge fauna locală, atrag atenția pescarii giurgiuveni.

Piranha de Giurgiu sau somnul pitic este un peste cât palma de mare și a devenit spaima pescarilor. Mulți spun că pe lângă faptul că sunt dăunători altor pești, înțepătura lor este foarte dureroasă.  Deși pescarii amatori îi spun somnul pitic african, de fapt el e de origine americană și a ajuns în Europa acum vreo sută de ani. Somnul pitic seamănă ca formă cu somnul obișnuit, deși nu este înrudit cu acesta, întrucât face parte din altă familie.

Are un pinten ascuțit pe spate și răpitorul nu îl poate mânca, în schimb el mănâncă icrele celorlalți pești.

Mănâncă aproape orice, se înmulțește într-un ritm amețitor și, practic, nu poate fi stârpit! În Ungaria, spre exemplu, e prezent în toate apele curgătoare și în majoritatea bălților. La noi, a ajuns de vreo zece ani.

Forumurile site-urilor pescărești sunt pline de nemulțumirile pescarilor. Micul “piranha” are, însă, și calități. Se prinde ușor, cu orice momeală, n-are prea multe oase și e tare gustos!

Somnul care înțeapă

Somnul pitic are pe aripioara dorsală și pe cele laterale câte un spin în care dacă te-ai înțepat ți se umflă degetul. Asta ne spune un pescar de pe Canalul Sf. Gheorghe. Pescarii îl prind cu orice momeală: râmă, pâine, mămăligă, viermi.

Se presupune că apariția lui se datorează fie factorilor naturali- inundații, deversări, icre eclozate purtate de vânt sau păsări ihtiofage – fie populărilor voluntare, fiind confundat cu puietul de somn sau populărilor ilegale, pentru afectarea intenționată a unui bazin piscicol.

Aceasta, în condițiile în care hrana somnului pitic constă în icre, alevini și pui de pește, insecte acvatice și larvele acestora, materii vegetale aflate în descompunere, semințe de plante, detritus etc. Adică mănâncă aproape orice, constituind o adevărată pacoste pentru apele pe care le-a invadat.