Pirahna de Giurgiu. Peștele care a invadat Dunărea  

Dunărea și canalele care duc la fluviu sunt luate cu asalt de o specie de pesti care ar putea distruge fauna locală, atrag atenția pescarii giurgiuveni.

Piranha de Giurgiu sau somnul pitic este un peste cât palma de mare și a devenit spaima pescarilor. Mulți spun că pe lângă faptul că sunt dăunători altor pești, înțepătura lor este foarte dureroasă.  Deşi pescarii amatori îi spun somnul pitic african, de fapt el e de origine americană şi a ajuns în Europa acum vreo sută de ani. Somnul pitic seamănă ca formă cu somnul obişnuit, deşi nu este înrudit cu acesta, întrucât face parte din altă familie.Are un pinten ascuțit pe spate și răpitorul nu îl poate mânca, în schimb el mănâncă icrele celorlalți pești.Mănâncă aproape orice, se înmulţeşte într-un ritm ameţitor şi, practic, nu poate fi stârpit! În Ungaria, spre exemplu, e prezent în toate apele curgătoare şi în majoritatea bălţilor. La noi, a ajuns de vreo zece ani.Forumurile site-urilor pescăreşti sunt pline de nemulţumirile pescarilor. Micul “piranha” are, însă, şi calităţi. Se prinde uşor, cu orice momeală, n-are prea multe oase şi e tare gustos!

Somnul care înțeapă

Somnul pitic are pe aripioara dorsală şi pe cele laterale câte un spin în care dacă te-ai înţepat ţi se umflă degetul. Asta ne spune un pescar de pe Canalul Sf. Gheorghe. Pescarii îl prind cu orice momeală: râmă, pâine, mămăligă, viermi.Se presupune că apariţia lui se datorează fie factorilor naturali- inundaţii, deversări, icre eclozate purtate de vânt sau păsări ihtiofage – fie populărilor voluntare, fiind confundat cu puietul de somn sau populărilor ilegale, pentru afectarea intenţionată a unui bazin piscicol.Aceasta, în condiţiile în care hrana somnului pitic constă în icre, alevini şi pui de peşte, insecte acvatice şi larvele acestora, materii vegetale aflate în descompunere, seminţe de plante, detritus etc. Adică mănâncă aproape orice, constituind o adevărată pacoste pentru apele pe care le-a invadat.