Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a atras atenția că efectele șocului energetic provocat de închiderea Strâmtorii Ormuz continuă să afecteze economia globală. Șefa FMI a subliniat, totodată, că expansiunea rapidă a inteligenței artificiale contribuie la majorarea necesarului de energie.
Declarațiile au fost făcute marți, după reuniunea miniștrilor de Finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din statele G20, desfășurată la Asheville, în Carolina de Nord.
„Strâmtoarea Ormuz este în continuare, în mare măsură, închisă. Rezervele strategice de petrol și gaze trebuie refăcute, dezvoltarea AI ridică cererea de energie, iar iarna se apropie în emisfera nordică”, a transmis Kristalina Georgieva.
Economia globală a rezistat mai bine decât estimările
Potrivit directorului FMI, economia mondială a absorbit impactul inițial al turbulențelor energetice mai bine decât anticipau instituțiile internaționale. Unul dintre factorii care au susținut activitatea economică a fost creșterea investițiilor în inteligență artificială.
Aceste investiții au impulsionat economia Statelor Unite, Coreei de Sud și a altor țări implicate în lanțurile de producție și furnizare pentru sectorul AI. În același timp, ele au stimulat și proiectele energetice necesare funcționării infrastructurii digitale.
Georgieva a avertizat însă că evoluția economiilor este tot mai inegală de la o țară la alta. Deși estimările indică o creștere globală stabilizată în jurul pragului de 3%, riscurile pentru perspectivele economice rămân importante.
Datoria globală se apropie de 100% din PIB
Șefa FMI a semnalat că nivelul datoriei publice reprezintă unul dintre cele mai serioase pericole pentru stabilitatea financiară mondială. Datoria globală se apropie de 100% din produsul intern brut și ar putea continua să urce, după ce a depășit nivelurile înregistrate în perioada de după al Doilea Război Mondial.
Kristalina Georgieva a comparat evoluția datoriei cu o scară: aceasta urcă abrupt în perioadele de criză, însă scade foarte puțin sau deloc după depășirea șocurilor economice.
În plus, ea a indicat încetinirea procesului de reducere a inflației în multe state, presiunile asupra bugetelor publice și creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale. Interacțiunea dintre măsurile fiscale și deciziile de politică monetară poate amplifica volatilitatea de pe piețe, a mai spus directorul FMI.
FMI cere politici pentru prețuri stabile și creștere economică
Inteligența artificială poate aduce câștiguri de productivitate, dar efectele sale asupra stabilității financiare nu sunt încă pe deplin clare, a precizat Georgieva.
În acest context, FMI recomandă băncilor centrale să mențină prioritatea pe controlul inflației, iar guvernelor să adopte planuri realiste de consolidare fiscală pe termen mediu. Totodată, instituția cere reforme care să reducă birocrația și barierele administrative care limitează investițiile și dezvoltarea economică.
O creștere economică mai puternică poate ajuta statele să își îmbunătățească situația bugetară, iar o disciplină fiscală mai bună ar putea, la rândul ei, să susțină perspectivele de dezvoltare, a argumentat directoarea generală a FMI.
