De 14 ani, toate trenurile care circulă între București și Giurgiu sunt deviate tocmai prin Videle. Pe același drum ocolit și aproape de două ori mai lung sunt nevoite să o apuce și garniturile care pleacă din Capitală spre orașe din străinatate, cum ar fi Sofia, Istanbul și Salonic.
Motivul este acela că linia ferată dintre București și Giurgiu, construită de societatea britanică John Trevor-Barkley și dată în folosință anul 1869, în vremea regelui Carol I, nu mai este funcțională, din cauză că podul feroviar peste râul Argeș de la Grădiștea este prăbușit. Podul n-a mai fost reparat nici până astăzi.
Ministerul Transporturilor, Răzvan Cuc, promite că în această primăvară vor începe lucrările de proiectare și execuție a podului feroviar de la Grădiștea iar astfel calea ferată București-Giurgiu va deveni funcțională în 30 de luni.
Lucrările de reconstruire a acestuia, a căror valoare este estimată undeva în jurul a 60 – 70 milioane euro, au fost amânate mai bine de un deceniu, fiindcă nu s-au alocat fonduri și proiectul nu a fost considerat unul important. După prăbușire o bună parte din structura metalică a fost furată și vândută la fier vechi.
Lipsa acestui pod lungește semnificativ distanță pe calea ferată dintre București și Giurgiu, trenurile fiind obligate să ocolească pe la Videle. În loc de 74 km, drumul este de 118 km. Schimbând trenul la Videle, cea mai rapidă legătură durează două ore și jumătate, enorm față de o ora cât ar fi durat drumul pe traseul prin Gara Progresu și Comana.
Problema în acest moment pentru sutele de navetiști dintre Giurgiu și București este că, o călătorie cu microbuzul, a ajuns să coste 17 lei iar abonamentul lunar este mult mai scump decât ar costa unul pe trenurile Regio la CFR, dacă linia directă ar fi operațională.
