Pe lângă posibilitatea de a cere un ordin de protecție direct de la un polițist, numeroase alte modificări vor fi aduse legislației pentru combaterea violenței domestice printr-un act normativ publicat recent în Monitorul Oficial, dar aplicabil în mai multe etape.

Concret, se vor detalia anumite concepte din legislație, astfel încât să se ofere o mai bună protecție victimelor, vor fi introduse două tipuri de servicii sociale continue și se va construi un sistem care să asigure cel mai bun și mai rapid răspuns la situațiile de violență reclamate.

Numeroase și importante modificări în materia combaterii violenței domestice sunt cuprinse în Legea nr. 174/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie. Legea a apărut azi în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 618 și va intra în vigoare, în mare, de sâmbătă. Spunem „în mare” pentru că mecanisme precum posibilitatea de a obține un ordin de protecție provizoriu, direct de la un polițist și într-un timp foarte scurt, vor intra în vigoare mai târziu, pe măsură ce sunt detaliate prin alte acte normative (90 sau chiar 120 de zile de acum înainte).

Iată ce chestiuni sunt prevăzute de această lege modificatoare a Legii nr. 217/2003:

  1. Violența psihologică și între concubini, considerate violență domestică

„(…) violența domestică înseamnă orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima”, scrie în legea apărută azi.

Se va lărgi, așadar, sfera violenței domestice atât cu ideea de violență psihologică, cât și cu cea de violență între foștii soți sau parteneri. Totuși, deputații nu au fost de acord cu ce au votat senatorii, respectiv cu tratarea violenței împotriva femeii ca formă distinctă de violență domestică. Prin urmare, ei nu au votat pentru această prevedere.

  1. Ce se va înțelege prin „victimă” și „membru de familie”?

Noțiunea de „victimă” va fi definită astfel, de sâmbătă, astfel: „În sensul prezentei legi, prin victimă se înțelege persoana fizică care este supusă uneia sau mai multor forme de violență prevăzute la art. 4, inclusiv copiii martori la aceste forme de violență”. La acest moment, legea nu include o definiție clară a victimei, deși se face referire la ea în tot cuprinsul actului.

De asemenea, membrul de familie se va referi la:

ascendenții și descendenții, frații și surorile, soții și copiii acestora, precum și persoanele devenite rude prin adopție, potrivit legii;

soțul/soția și/sau fostul soț/fosta soție; frații, părinții și copiii din alte relații ai soțului/soției sau ai fostului soț/fostei soții;

persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți şi copii, actuali sau foști parteneri, indiferent dacă acestea au locuit sau nu cu agresorul, ascendenții și descendenții partenerului, precum și frații și surorile acestora.

  1. Două tipuri de servicii sociale care vor funcționa non-stop

În afară de centrele speciale pentru victimele violențelor domestice, care se regăsesc și acum în lege, aceasta va mai include, la categoria serviciilor sociale puse la dispoziție de stat acum, încă două noi servicii: serviciile de informare și consiliere pentru victimele violenței domestice de tip linie telefonică de urgență (help-line) și serviciile integrate de urgență pentru victimele violențelor sexuale.

„Serviciile de tip linie telefonică de urgență sunt servicii sociale gratuite care asigură consiliere apelanților, în mod confidențial, în legătură cu toate formele de violență prevăzute la art. 3 și 4 (adică violență verbală, psihologică, socială, economică, psihologică, fizică, sexuală, spirituală – n.red.)”, se prevede în lege.

În continuare, în document se mai precizează: „Centrele integrate de urgență în caz de violență sexuală asigură examinarea medicală și medico-legală, asistență post-traumatică și consiliere pentru victimele violenței sexuale”.

  1. Intervenția de urgență

„Intervenția de urgență se realizează din perspectiva acordării serviciilor sociale prin intermediul unei echipe mobile formată din reprezentanți ai Serviciului de Asistență Socială”, conform prevederilor dintr-un capitol nou, ce va fi introdus în Legea nr. 217/2003, începând de sâmbătă.

Această echipă mobilă va răspunde imediat semnalărilor de la victime sau de la alte persoane, ori de câte ori au loc violențe în familie, verificând situația de fapt și făcând o evaluare inițială a acesteia.

Dacă într-adevăr există un risc imediat pentru victimă, atunci echipa se va ocupa de transportarea victimei la cel mai apropiat spital, de anunțarea organelor de cercetare penală și de emiterea unui ordin de protecție provizoriu (având în vedere că din echipă va face parte și un polițist).

„Semnalarea situațiilor urgente de violență domestică pentru care este necesar sprijinul din partea serviciilor sociale se realizează prin intermediul liniilor telefonice ale instituțiilor publice abilitate să intervină în cazurile de violență domestică, inclusiv a liniilor telefonice de urgență”, scrie în act.

Acest sistem al intervenției de urgență ar fi o noutate absolută în domeniu, fiind conceput să funcționeze pentru a se asigura un răspuns cât mai prompt și cât mai complet la situația victimei dintr-un caz de violență domestică.

Pentru multe dintre aceste servicii și facilități, vor fi necesare acte subsecvente la nivel administrativ, ceea ce înseamnă că, în practică, ele vor putea funcționa abia după ce tot acest cadru de reglementare va fi complet.

 

Articolul precedentStagiul militar obligatoriu ar putea fi reintrodus în România?
Articolul următorPrețul asigurărilor auto ar putea crește la iarnă