Joi,  procurorii D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală și Biroul Teritorial Giurgiu împreună cu ofițerii de poliție judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București au efectuat un număr de 17 percheziții domiciliare pe raza teritorială a municipiului București și a județului Giurgiu în două cauze vizând destructurarea a două grupuri infracționale organizat specializat în săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc și de mare risc, instigare la fals intelectual și efectuare cu intenţie, fără drept, de operaţiuni cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Giurgiu au descoperit, ascuns într-un camion încărcat cu pâslă, un tânăr din Palestina, care intenţiona să ajungă în Germania.

Brățările electronice de supraveghere ar putea salva sute de femei, victime ale violenței domestice, spun activiștii pentru drepturile omului, dar un proiect de lege care prevede folosirea lor așteaptă de trei ani să fie votat de parlamentari, potrivit Mediafax. Mihaela Olaru, fondatoarea asociației „Viața fără violență” spune că brățările electrice ar fi putut salva una dintre femei abuzate în prima jumătate a anului trecut. Opt mii de victime au obţinut în 2019 ordine de protecţie împotriva partenerilor, dar multe au continuat să fie agresate. „Această hârtie nu are nicio valoare dacă nu este însoţită de un mijloc de monitorizare, de supraveghere. Câte femei să mai moară ca cei care ar trebui să adopte acest proiect de lege să o facă?”, a spus Mihaela Olaru. Ea a dat și un exemplu, în care o mamă și fiicele ei sunt traumatizate, deși a fost emis un ordin de protecție. „Am ultimul caz foarte grav, unde s-a obţinut ordinul de protecţie atât cu privire la mamă, la fetele ei, trei fete şi părinţii victimei, se derulează de aproximativ trei ani. Normal că agresorul a încălcat ordinul de protecţie. Fetele sunt traumatizate, mama este traumatizată. Nu e viaţă. Nu este viaţă, nu există viaţă”, a mai spus Olaru. Proiectul de lege care ar permite autorităților să folosească brățările electronice de supraveghere aşteaptă de trei ani să fie votat de parlamentari. Asta deși costurile nu sunt deloc mari. Sindicaliştii din penitenciare spun că doar 750 de euro pe an costă operarea unei brăţări de supraveghere. „Cu costuri minime ai putea să salvezi sute de vieţi în fiecare an în România”, a declarat Alina Gorghiu, senator PNL și inițiator al proiectului de lege. Specialiștii spun că brățările ar permite localizarea purtătorilor, prin GPS. „Sunt nişte scule, nişte dispozitive, care pot fi localizate prin GPS, astfel încât purtătorul lor să poată fi localizat oriunde s-ar afla, cu atât mai mult cu cât s-ar apropia de persoana protejată”, susține Valeriu Şuhan, fost ofiţer de poliţie judiciară. România a fost condamnată, marți, de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru că autoritățile nu au răspuns sesizării unei femei care s-a plâns că soţul a bătut-o şi a ameninţat-o co moartea. CEDO a stabilit că România se face vinovată de încălcarea art. 3 (interzicerea tratamentului inuman sau degradant) și art. 8 (dreptul la respectarea vieții private, de familie și a corespondenței) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Ca urmare, femeia va primi de la statul român suma de 10.000 de euro cu titlu de daune morale, scrie stiripesurse.ro.

Aproape 500.000 de români au depus cereri până la sfârşitul lunii ianuarie pentru a trăi şi a lucra în Regatul Unit după Brexit, informează Agerpres.

Polițiștii efectuează cercetări după ce, în urma unor discuții contradictorii, un bărbat și-a agresat și amenințat soția, fapt pentru care împotriva acestuia a fost emis ordin de protecție provizoriu.

La data de 13 februarie, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice au probat activitatea infracțională a unui bărbat de 50 de ani, din comuna Buturugeni, județul Giurgiu, care în perioada 2014 – 2018, în calitate de funcționar public al unei unități administrativ - teritoriale, și-a însușit din gestiune suma totală de 67.982,10 lei, prin întocmirea și depunerea la Trezoreria de stat a unor documente falsificate, ce conțineau sume mai mici decât cele încasate.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Giurgiu au depistat şi predat autorităţilor competente un cetățean român, căutat de autorităţile române, în vederea executării unei pedepse privative de libertate.

Poliţiştii de frontieră din cadrul I.T.P.F. Giurgiu - P.T.F. Giurgiu au depistat un cetăţean bulgar care transporta pe o platformă, un autoturism marca Audi A6, în valoare de 70.000 lei, căutat de autorităţile din Germania.

Pompierii giurgiuveni au intervenit noaptea trecută pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o casă din localitatea Remuș.

La nivel național, pesta porcină africană (PPA) evoluează în 243 de localități din 24 de județe, cu un număr de 530 de focare (dintre care 5 focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații de tip A). În 11 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți. De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, și până în prezent, au fost eliminați 577.307 porci afectați de boală și au fost diagnosticate 3.011 de cazuri la mistreți.