Conform legendei, firul bicolor al mărțișorului, în cele trei variante cunoscute (alb-roșu, alb-negru și alb-albastru) ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte, urcușul începând la 1 martie. Șnurul răsucit reprezintă firul vieții, care se toarce încet-încet. 

Roșul simbolizează culoarea sângelui, a vigorii și a dragostei, albul trimite la ideea de inocență și puritate.
Albastrul este culoarea cerului, simbolizând infinitul, în timp ce negrul este asociat pământului și forței regeneratoare a naturii.
În trecut, mărțișorul era purtat, 9 sau 12 zile, după care era legat de ramura unui pom roditor (Mehedinți, Gorj, Suceava, Banat), așezat sub o piatră sau „dăruit” berzelor (Dobrogea), pus pe o tufă de trandafiri (Muntenia, Moldova), așezat sub cloșcă (Neamț), păstrat amintire într-un loc „vederos” din casă (Maramureș), dat la schimb pe pâine albă și vin (Prahova), păstrat la oglindă sau la icoană (Transilvania, Banat).