Românii sunt așteptați la vot, la alegeri prezidențiale 2019, în data de 10 noiembrie 2019. Dacă în primul tur niciunul dintre candidați nu întrunește majoritatea de voturi valabil exprimate ale alegătorilor de pe listele electorale permanente, pe data de 24 noiembrie 2019 se organizează al doilea tur de scrutin. Pe 10 noiembrie, pe www.digi24.ro, veți găsi prezența la vot și rezultate la alegeri prezidențiale 2019 de la Biroul Electoral Central actualizate în timp real.

Procesul de vot la alegeri prezidențiale 2019 începe duminică, 10 noiembrie 2019, la ora 7:00 și se va încheia la ora 21:00. Prin excepție, votarea în străinătate se desfășoară și în zilele de vineri și sâmbătă, 8 noiembrie și 9 noiembrie. În ziua de vineri, procesul de vot începe la ora locală 12:00 și se va încheia la ora locală 21:00, iar în ziua de sâmbătă, votarea începe la ora locală 7:00 și se va încheia la ora locală 21:00.

Potrivit Legii 370 din 2004, pentru alegerea președintelui, alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secției de votare, dar și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în secția de vot, își pot să exercita dreptul de vot până cel mult la ora 23:59.

Citește și: Lista candidaților la alegerile prezidențiale 2019. Cine sunt cei 14 pentru Cotroceni

Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România, care în ziua votării se află în țară, își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic și, în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar.

Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

La alegeri prezidențiale 2019, românii vor vota la secția la care sunt arondați în conformitate cu domiciliul din actul de identitate. Cei care nu cunosc numărul secției la care sunt arondați pot afla informația de pe pagina web www.registrulelectoral.ro, după ce va fi completat CNP-ul, numele de familie și un cod generat automat.

Cei care în ziua de 10 noiembrie – ziua în care se organizează alegerile prezidențiale 2019 – nu se află în localitatea de domiciliu, pot vota la orice secție, pe lista suplimentară.

În cazul în care o persoană este omisă din lista permanentă, aceasta va fi înscrisă pe o listă suplimentară. În București, alegătorii pot vota doar la secția la care sunt arondați, nu poți vota pe listă suplimentară în alt sector.

Lista cu secțiile de votare poate fi consultată pe site-ul Autorității Electorale Permanente.

În ziua votului, la secția la care sunt arondați, alegătorii trebuie să prezinte actul de identitate operatorului de calculator al secției de votare. După scanarea actului de identitatea și validare, alegătorii vor merge la masa la care sunt membrii biroului electoral. După semnarea sau înscrierea și semnarea pe lista electorală, alegătorii primesc un buletin de vot și o ștampilă.

Înainte de a intra în cabina de vot, asiguraţi-vă că pe spatele buletinului de vot este aplicată ștampila de control a secției de votare. Dacă aceasta lipsește, votul va fi declarat nul.

Dacă este aglomerație și credeţi că secretul votului dumneavoastră poate fi încălcat, mai bine mai așteptaţi sau înștiințaţi președintele secției de votare. Accesul alegătorilor în sala de votare trebuie să aibă loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.

Pe buletinul de vot, ştampila cu menţiunea „VOTAT” se aplică pe patrulaterul care corespunde partidului sau candidatului independent dorit. După aplicarea ștampilei, buletinul de vot se îndoaie, astfel încât pagina goală care poartă ştampila de control a secției de votare să rămână în afară. Buletinul se introduce apoi în urnă.

Îndoirea greşită a buletinului de vot NU atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

Dacă aplicarea ștampilei se face în mod greșit, se poate solicita un nou buletin de vot, doar în cazul în care nu a fost introdus în urnă. Primul buletin va fi anulat.

După restituirea ștampilei, alegătorii își vor primi înapoi actul de identitate, pe care trebuie să fie aplicată ştampila cu menţiunea “VOTAT” sau un timbru autocolant.

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Constantin-Florin Mituleţu-Buică, a spus că alegerile prezidenţiale 2019 sunt cele mai scumpe de până acum.

„Sunt cele mai scumpe alegeri. Vorbim de 835 de secţii de votare în străinătate faţă de 441, faţă de 390 cât erau acum cinci ani în străinătate şi procesul de votare în străinătate este costisitor, dar este costisitor şi în ţară. Din 150 de milioane, 50 de milioane aproape sunt în străinătate, iar 100 de milioane în ţară. Sunt destul de mulţi bani, trebuiesc gândite alte modalităţi de lucru. Vorbim de secţii de votare care sunt înfiinţate la care votează 30% dintre cetăţeni şi atunci trebuie să gândim reducerea costurilor prin modalitatea de tipărire a buletinelor de vot, prin modalitatea de funcţionare a birourilor secţiilor de votare fiindcă acum sunt cu 9 membri şi de mai multe mecanisme. Poate putem introduce votul prin corespondenţă şi pentru ţară astfel încât să ne asigurăm că dacă dintr-o secţie de votare cu 2.000 de cetăţeni vor vota o mie prin corespondenţă, bineînţeles va trebui să reducem semnificativ modalitatea de vot la secţia de votare”, a declarat preşedintele AEP.

Pentru primul tur, Biroul Electoral Central a validat participarea în competiție pentru 14 candidați.

Klaus Iohannis – președintele în exercițiu. Klaus Iohannis este șeful statului din 2014 și candidează pentru al doilea mandat, din partea PNL. A depus la BEC cele mai multe semnături dintre toți candidații: 2,2 milioane de semnături.

Viorica Dăncilă – candidatul PSD. Viorica Dăncilă a fost premier al României și a depus dosarul de candidat cu 1,4 milioane de semnături.

Dan Barna – candidatul Alianței USR-PLUS. Dan Barna a depus cele 400.000 de semnături în aceeași zi cu președintele Iohannis.

Mircea Diaconu – candidat independent susținut de ALDE și Pro România. Actorul Mircea Diaconu a invocat lupta cu statul paralel – ca mesaj de campanie electorală. 

Theodor Paleologu – PMP. Theodor Paleologu este candidatul Partidului Mişcarea Populară la alegerile prezidenţiale din noiembrie.

Kelemen Hunor – UDMR. Kelemen Hunor a spus că și-ar dori să intre în turul al doilea cu candidatul PMP.

Ramona Ioana Bruynssels – candidatul din partea Partidului Puterii Umaniste. Și-a depus candidatura în ultima zi, împreună cu peste 280.000 de semnături.

Cătălin Ivan – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională. A fost europarlamentar din partea PSD.

Alexandru Cumpănașu – candidat independent.

Viorel Cataramă –  candidatul din partea Dreptei Liberale.

Bogdan Stanoevici – candidat independent. Este actor și fost ministru pentru românii de pretutindeni.

John Ion Banu – candidat al Partidului Naţiunea Română. Este stabilit în Statele Unite, are o avere considerabilă.

Ninel Peia – candidat din partea Partidul Neamul Românesc. A fost deputat PSD.

Sebastian-Constantin Popescu – candidat Partidul Noua Românie.

Primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019 are loc pe 10 noiembrie, iar al doilea pe 24 noiembrie. Conform unei hotărâri de Guvern, românii din străinătate vor putea vota la primul tur al alegerilor prezidenţiale între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.